FUNDU MOLDOVEI DE-A LUNGUL TIMPULUI…

Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Guşti – primele de gen din România.

Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori şi păstrători ai unor forme proprii de viaţă materială şi spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradiţională şi de civilizaţie a lemnului, prin viaţa păstorească şi prin celelalte ocupaţii, prin meşteşuguri, costum popular, obiceiuri, ceremonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viaţa culturală în general.

Fundu Moldovei este locul unde activează ansamblul artistic de datini şi obiceiuri Arcanul. înfiinţat în anul 1970, din iniţiativa domnului loan lacob, ansamblul s-a cristalizat în jurul unor mari nume de rapsozi, valorificând cu măiestrie moştenirea culturală a comunei. Astfel, a devenit una din cele mai reprezentative formaţii artistice din Bucovina, atât ca performanţe – premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât şi ca origini – înaintaşii celor de astăzi au dansat şi s-au bucurat de succes în 1908, laVienaşiîn 1937, la Londra, în anul 2002, ansamblul Arcanul a reprezentat Bucovina la Târgul de turism de la Berlin.

Fundu Moldovei este gazda Festivalului Buna Vestire, festival de cântece şi poezii religioase ce se desfăşoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi care are ca scop valorificarea tradiţiilor ortodoxe şi etalarea unorforme de artă populară.

Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri şi tradiţii, aşa cum în unele părţi le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viaţa omului – naştere, nuntă, înmormântare – şi la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Pastele – împistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de înviere – şi cele de iarnă, respectiv de Crăciun şi de Anul Nou – colinda, buhaiul, jocurile cu măşti, capra şi cerbul, ursul, moşul şi baba, mirele şi mireasa, semănatul, teatrul popular, steaua, multe din acestea, datorită acurateţii filonului de folclor autentic, fiind înregistrate şi aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din tară si străinătate.

Comuna Fundu Moldovei este cunoscuta pentru cadrul organizat în care s-au desfăşurat manifestări cultural-artistice de amploare. Astfel, în 1898 ia fiinţă cabinetul de lectură „Lumina”, apoi, în ordine cronologică, activează următoarele societăţi:

  • Clubul cu scopuri culturale „Kasino-Verein” (1906);
  • Societatea „Doamnele române” (1908), care se preocupa de ajutorarea elevilor săraci;
  • Societatea „Tinerimea” (1910);
  • Societatea de cântare „Ciprian Porumbescu” (1922-1929);
  • Societatea de cântare „Freamătul” (1929);
  • Societatea arcăşească „Dragoş Vodă” (1924);
  • Centrul Cultural Agricol „Munca” (1933), având o filială şi în satul Botus.